miercuri, 30 noiembrie 2011

Aș spune...

...”La Mulți Ani, România!”, dar cui m-aș adresa? unui spațiu geografic bine definit? unui neam de oameni buni? președintelui țării (au trecut vremurile ălea)?
M-am gândit un timp...și am ajuns la concluzia...că dacă urez La mulți ani țării mele, urez celor ce au să vină după noi...sau urez la cât mai mulți urmași...dar...mai este nevoie de ceva...pe lângă o mulțime de urmași...mai trebuie ingredientul secret care să creeze un popor...UN CREZ.
Sursa: Gandul.info
Mă uitam la pozele realizate de Samoilă Mârza - ”fotograful Unirii”...
Am înțeles că la data de 1 Decembrie 1918 s-a realizat visul unui ”nebun” ce a crezut, undeva în jurul lui 1600, că poate crea ceva durabil...ceva ce va uni toți românii, și nu mă refer la unire teritorială, ci la o unire într-un crez, un țel comun fără de care nu putem rezista...
Noi, trebuie să ne găsim acest țel...nu ni-l va oferi nimeni de ”afară”...trebuie să găsim și să-l insuflăm celor ce ne vor urma...și ne vom putea mândri, din nou, cu un nume de Traian.


Așa că ”La Mulți Ani, România!
oricând vei reînvia...

6 comentarii:

  1. UN CREZ??? Am murit si am ajuns in Rai? Dane imi pare rau pentru tine, dar ai devenit un nationalist infocat.
    LA MULTI ANI ROMANI! (NU ROMANIA; ca e si ziua alora din Basarabia, Bucovina de Nord, Maramuresul de Nord sau Crisana de Vest).

    RăspundețiȘtergere
  2. Da...un crez...cum poti face parte dintr-o societate fara un scop comun? altul decat cele fiziologice (cum ar fi sa supravietuiesti)...Daca a trai intr-o societate inseamna nationalism...imi pare rau de tine...Nationalism, din punctul meu de vedere, inseamna sa nu te mai intereseze nimic altceva decat de "natiunea" (daca imi permiti exprimarea) ta. Sa calci pe cadavre ca natiunea ta sa-si atinga scopul...

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa ai un crez e un lucru foarte bun; nu stiu de ce sari in sus. Poate nu te-ai prins, dar prima parte a commentului meu era de bine. Data viitoare o sa fac si un desen.
    Daca tu asta intelegi din nationalism, "imi pare rau de tine". Sa iei cuvintele mot-a-mot poate fi daunator, chiar si pentru un blogger; si chiar nu stiu de unde ai scos-o p-aia cu cadavrele. In fine, nationalism inseamna sa-ti iubesti familia, neamul din care faci parte si credinta; sau sa aperi drepturile si aspiratiile nationale (conform DEX). A avut si tara asta o carca de nationalisti (Eminescu, Alecsandri, Xenopol, Goga, Iorga, Heliade Radulescu, Conta, etc, etc) care s-ar rasuci in mormant sa te auda cum vorbesti despre CREZUL lor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Probabil ar fi trebuit sa fiu mai explicit in comentariu de anterior: "in raport cu celelalte natiuni..."
    si daca tot ai cautat in DEX ... de ce nu pui toata definitia?
    http://dexonline.ro/definitie/na%C8%9Bionalism

    RăspundețiȘtergere
  5. NAȚIONALÍSM s. n. Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale. [Pr.: -ți-o] – Din fr. nationalisme.
    Sursa: DEX '98 | Adăugată de cornel | Greșeală de tipar | Permalink

    NAȚIONALÍSM n. Atitudine care are în vedere, în primul rând, apărarea drepturilor și aspirațiilor naționale (însoțite, în anumite împrejurări, și de xenofobie). [Sil. -ți-o-] /<fr. nationalisme
    Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

    Ce ti se pare in neregula la definitiile astea? Ca se pune in paranteza "uneori exagerata" si "în anumite împrejurări, și de xenofobie"? Nu are nicio relevanta; sunt cazuri izolate.
    Cat despre ultimele 2 definitii din linkul tau, nu sunt din dex, ci din dictionare de neologisme.
    Si ca sa fim mai catolici decat Papa, in justitie se face referire la DEX 1998, cel putin pentru moment.

    RăspundețiȘtergere
  6. Poti iubi o natiune si fara a fi nationalist... eu imi iubesc "natia"...si poate ca pentru unii par prost...dar ma consider un patriot, fara a fi nationalist...ma consider o pasare colibri:‎
    "Se spune că într-o pădure izbucnise un incendiu devastator și o pasăre Colibri tot aducea apă în cioc, ca să stingă focul.
    Toate celelalte animale, înnebunite de spaimă, fugeau care încotro, pe unde nimereau.
    Pasărea Colibri continua, însă, să care apa în cioc.
    Un tigru, conștient de zădărnicia demersului, îi atrase atenția:
    -Ești nebună? Tu crezi că poți să stingi focul ăsta imens cu stropul de apă pe care-l aduci tu?
    Pasărea Colibri îi răspunse: -Eu îmi fac partea mea...”
    (Poveste amerindiana)

    RăspundețiȘtergere